Archive

Posts Tagged ‘Ambrose Bierce’

Ce povestiri am mai citit #100

April 6, 2017 Leave a comment

Helion Online nr. 65, septembrie/octombrie 2016:

1. Lucian-Dragoș Bogdan – @ici sunt v@mpiri. Un amalgam inedit de idei, cu mai mult sens la recitire. M-am trezit zâmbind, fermecat de ingeniozitatea autorului.

2. Ciprian-Ionuț Baciu – O scanare biofotonică. Dialoguri terne, dar am parcurs-o până la capăt cu curiozitate. Nu i-am găsit sensul. Ce rol a avut scena cu scanerul biofotonic? Personajul a rămas blocat în vis, la ce-i trebuiau banii?

3. Daniel Timariu – Godila. Din titlu am dedus despre ce e vorba. Hazlie un pic, însă deloc credibilă. Există povestiri autohtone care bifeaza ambele aspecte.

4. Ambrose Bierce – Un locuitor din Carcosa (traducere de Lucian-Vasile Szabo). Destul de sugestivă, meritul aparținând și traducerii.

Ce povestiri am mai citit #98

March 30, 2017 Leave a comment

Helion Online nr. 64, august/septembrie 2016:

1. Ionuț Caragea – Ca la noi la nimenea. Lucrare distinsă cu premiul al II-lea la Concursul național de proză umoristică Helion, ediția I, 2016. Umor grosier. Cum pot avea clonele amintiri contrafăcute? Când clonezi un original, îi clonezi și amintirile? Daca da, cum e posibil în cazul în care originalul e deja mort?

2. Violeta Cuțurescu Urdă – Conspirația. Lucrare distinsă cu premiul al III-lea, ex aequo, la Concursul național de proză umoristică Helion, ediția I, 2016.. Începe rău, cu o virgulă ce dă peste cap prima frază. Din nou, umor pe care nu-l gust.

3. Răzvan Teodor Coloja – Cronică fină de film fin: Interstellar – geniu în stare lichidă.. Lucrare distinsă cu premiul al III-lea, ex aequo, la Concursul național de proză umoristică Helion, ediția I, 2016. Da, lucrare.

4. Răzvan Teodor Coloja – Dracula Untold cu spoilere cu tot. Lucrare distinsă cu premiul al III-lea, ex aequo, la Concursul național de proză umoristică Helion, ediția I, 2016 Știam textul, e relativ amuzant, dar nu în contextul de față.

5. Ambrose Bierce – Un naufragiu psihologic (traducere de Lucian-Vasile Szabo). Ăăăăă… oooooook…™

Ce povestiri am mai citit #97

March 28, 2017 2 comments

Helion SF nr. 63, iunie/iulie 2016:

1. Gabriela Drașovean – Cursa de șobolani. Expozițiune stângace pe alocuri. Ar fi putut să îmi placă dacă finalul ar fi fost inteligibil.

2. Andreea Tănasie – Defecțiuni printre pasageri. Ideea nu e nouă, dar e executată corect.

3. Daniel Timariu – Amintiri garantate. Total Recall.

4. Ambrose Bierce – Funeraliile lui John Mortonson (traducere de Lucian-Vasile Szabo). Ăăăă… oooooook…

Ce povestiri am mai citit #96

March 14, 2017 1 comment

Helion SF nr. 62, mai/iunie 2016:

1. Daniel Botgros – Adam. Un nou fragment. Virgule lipsă înainte de “dar” și “iar” (de fiecare dată!). Pe de altă parte, abundența de virgule sugrumă orice încercare de menținere a ritmului, iar paragrafele fără alineate obosesc. Scriitura e de clasa I – topică dubioasă (“- Mulțumesc, Do. Cred că ești cam ocupat, nu? Ricanează un pic Is.”), comparații/metafore rizibile (“Câmpul de energie vizibil doar prin filtre se lăfăie, parcă vesel, nepăsător.”), POV-uri făcute praf (“Intrarea sau, dacă vreți, ieșirea din primul tehnostrat”), expozițiune stângace (“Marea majoritatea a savanților serioși”) și timpuri verbale alandala.
Bonus: “- Eșantionul Adam! Acum! rostește indiferent, Vo.” (oare câte semne de exclamație ar fi fost folosite dacă Vo nu ar fi rostit indiferent?).

2. Miloș Dumbraci – Tâlharii din Yzandjan. O nouă povestire situată în universul din Pieile de fier. Pare scrisă în grabă, mai putea fi periată. Deși are început și sfârșit, poate face parte (dacă deja nu este) din trilogia fantasy la care sper că autorul nu va renunța.

3. Ștefan Bolea – Jurnal din iad. Decinu™

4. Ambrose Bierce – Unul dintre gemeni (traducere de Lucian-Vasile Szabo). Ăăăăă… oooooook…

Ce povestiri am mai citit #77

March 31, 2016 4 comments

Helion SF nr. 59, februarie/martie 2016:

1. Adrian Chifu – Culoarea roşie parţială. Umor forţat pe alocuri, dar finalul repară.

2. Daniel Timariu – În ochiul schimbării. Mi-a adus aminte de Oblivion cu Tom Cruise. La recitire e mai bună. Primele dialoguri între Steven şi Will scărţâie.

3. Florin Purlucă – Veşnic: regrete!. Lucrare distinsă cu premiul al III-lea, ex aequo la Concursul național de proză scurtă Helion 2015. Genul (meu) de povestire care reuşeşte în trei direcţii: atmosferă, acţiune şi deznodământ. Unde e continuarea/romanul? 🙂
Destule greşeli gramaticale, printre care şi “El devine nimic altceva decât o formă emaciată”. Că veni vorba, “altceva decât” apare de 10 ori, existând chiar şi un grup de 3 despărţit doar prin câteva rânduri.

4. Florin Purlucă – Urmărind-o pe Alice. Lucrare distinsă cu premiul al III-lea, ex aequo la Concursul național de proză scurtă Helion 2015. Încă o povestire care mi-a plăcut şi care cere o continuare/roman. Nu e originală, însă are câteva elemente care te fac să vrei mai mult.
Bonus: “Am îmbrâncit pe unul care-mi stătea în cale”.

5. Victor Anestin – La poarta raiului.. Decinu™.

6. Ambrose Bierce – O luptă crâncenă (traducere de Lucian-Vasile Szabo). Încă o povestire a acestui autor destul de satisfăcătoare. Traducerea şchioapătă.

Ce povestiri am mai citit #72

February 9, 2016 2 comments

Helion SF nr. 58, ianuarie/februarie 2016:

1. Lucian-Dragoş Bogdan – Doar atât: scriu. Lucrare distinsă cu premiul I la Concursului Național de proză scurtă Helion, 2015. O satiră mai mult decât digerabilă a cărei recitire a avut loc cu zâmbetul pe buze. Un titlu perfect, o naraţiune verosimilă şi o încheiere potrivită.
Şi da, multe aspecte înfăţişate aici vor deveni (o) realitate (obişnuită) la un moment dat.

2. Ion Mihai Felea – Adevărul ca un portar de harem. Lucrare distinsă cu premiul al III-lea, ex aequo, la Concursului Național de proză scurtă Helion, 2015. Anevoioasă la început din cauza lipsei alineatelor şi a frazelor lungi, dar pe măsură ce avansezi cu lectura te obişnuieşti, mai ales că devine tot mai captivantă. Vinnie e un personaj fascinant care trăieşte într-o societate fascinantă. O povestire pe care nu o voi uita prea curând.

3. Daniel Timariu – Din pământ. O povestire care mi-a adus aminte de romanele lui de Serge Brussolo. Dacă totuşi personajul principal nu era nebun?

4. Ovidiu Petcu – Fantasma. Dacă ar fi fost un film, i-ar fi lipsit multe cadre. Este acel gen de povestire în care autorul îl invită pe cititor să umple golurile, încheierea confirmând sau nu că acesta din urmă a procedat “corect”. Se pare că am greşit pe undeva, căci am găsit textul ca fiind doar obositor.

5. Ambrose Bierce – Stăpânul lui Moxon (traducere de Lucian-Vasile Szabo). În sfârşit o povestire a autorului cu adevărat satisfăcătoare.

Ce povestiri am mai citit #71

February 2, 2016 2 comments

Helion SF nr. 57, noiembrie/decembrie 2015:

1. Sergiu Someșan – La plimbare cu Clara. Din motive obiective, a trebuit să mă opresc cam pe la jumătate – în timpul pauzei am realizat că așteptam să o reiau. E ceva timp de când o povestire m-a mai adus într-o asemenea stare.
Pe de altă parte, am întâlnit virgule în exces, iar unele fraze puteau fi comprimate, gen “- Ce vrei? l-am întrebat pe soldat şi trebuie să recunosc că nu aveam cea mai blândă voce din lume.”
vs “- Ce vrei? Trebuie să recunosc că nu aveam cea mai blândă voce din lume.”
Am înțeles că vine și un roman, e adevărat?

2. Liviu Surugiu – Regele spărgătorilor. “Lucrare distinsă cu premiul al III-lea, ex aequo, la Concursul Național de proză scurtă Helion, 2015”. Același (aparentă) dezordine narativă însoțită de multe semne de exclamare și puncte de suspensie – chestii pe care nu le agreez. Dar, cumva, ele își au mereu locul în povestirile autorului. Și aici, prima impresie e că nu trebuie să iei nimic în serios din ceea ce citești, însă, pe măsură ce lectura avansează, începi să vezi că e vorba doar de naturalețea cu care au fost așternute cuvintele, parcă în joacă, relaxat. De altfel, “râs” e prezent de nu mai puțin de 7 ori.
Că tot veni vorba, nu am putut accepta partea cu “nu știu să râd”.

3. Liviu Braicu – Proces de învățare. “Lucrare distinsă cu mențiune la Concursul Național de proză scurtă Helion 2015″. Banală, însă cu impact emoțional asupra celor care au copii.

4. Daniel Timariu – Alisee, o mașină cu toane. Recitirea am făcut-o cu zâmbetul pe buze, dar doar pentru că mi-am amintit unele dialoguri. Ea este o povestire serioasă care arată că acțiunea dintre om și IA poate căpăta trăsături comico-tragice. Sper totuși că IA nu va avea caracteristici antropomorfice de tipul celor prezent(at)e aici.

5. Ambrose Bierce – Halucinația lui Stanley Fleming (traducere de Lucian-Vasile Szabo). Un exemplu care arată căt de mult s-au îmbunătățit tehnicile literare în 100 de ani.

Ce povestiri am mai citit #70

January 21, 2016 4 comments

Helion SF nr. 56, octombrie/noiembrie 2015:

1. Miloş Dumbraci – Fraţii-de-Plecat. Uşor surprins de ingeniozitatea unor concepte şi de relaţiile dintre ele. Cam lungă totuşi pentru sfârşitul pe care îl are, iar unele informaţii de fundal sunt introduse puţin forţat.

2. Corina-Lucia Costea – Dimineaţa devreme. “Lucrare distinsă cu premiul I la secţiunea FICŢIUNE a concursului TIMIŞOARA PESTE O SUTĂ DE ANI”. Textul nu este nimic altceva decât o înşiruire de referinţe.

3. Adriana Muscă – La ceas aniversar. “Lucrare distinsă cu premiul al II-lea la secţiunea FICŢIUNE a concursului TIMIŞOARA PESTE O SUTĂ DE ANI”. O lucrare (sâc) mai bună ca cea de sus – nici nu era prea greu, pentru că aici avem o minimă logică narativă, ba chiar şi un final potrivit. Pe de altă parte, am simţit disperarea de a bifa borne narative. La stângăcii mai intră abundenţa de semne de exclamare şi puncte de suspensie.

4. Ambrose Bierce – Un diagnostic de moarte (traducere de Lucian-Vasile Szabo). E greu să îmi aduc aminte de când nu mi-a mai plăcut cap-coadă o povestire a acestui autor.

Ce povestiri am mai citit #69

January 19, 2016 2 comments

Helion SF nr. 55, septembrie/octombrie 2015:

1. Daniel Timariu – Victime colaterale. Atmosfera apăsătoare este dată de resemnarea personajelor în gânduri şi acţiuni. Un final potrivit.
Exista sinonime pentru “slabit”. “Pământul uscat nu se va lăsa pângărit de uneltele omului” – cum urma pământul să se împotrivească? Iar câteva formulări merg îmbunătăţite pentru claritate.

2. Lucian-Dragoş Bogdan – La marginea nebuniei, Yggdrasilul…. Cam aşa se face: idee destul de inedită, execuţie ireproşabilă, încheiere perfectă.

3. Alexandru Marinescu – De ce noaptea bate vântul astfel?. Prea multe semne de exclamare – numărul lor dă o tentă puerilă dialogurilor. Ultima propoziţie salvează aproape tot.

4. Ambrose Bierce – O noapte de vară (traducere de Lucian-Vasile Szabo). O povestire a autorului care a avut nu doar sens, ci şi punct culminant şi deznodământ.

Ce povestiri am mai citit #60

September 1, 2015 18 comments

Helion SF nr. 54, august/septembrie 2015:

1. Miloş Dumbraci – Pieile de fier. Îndrăzneață și grandioasă, m-a dus cu gândul către diverse romane/serii fantasy scrise în cheie epică. Finalul este cel ce trebuie să fie.
Am fost puțin surprins de cadența și intensitatea conceptelor, dar înțeleg că e o povestire, nu un roman. Eu sunt obișnuit cu narațiuni mai molcome a căror lentoare este folosită și pentru a sublinia însemnătatea/rolul unor elemente de stil sau conținut.

2. Ciprian-Ionuț Baciu – Peștera cu sfinți. Cam lungă pentru ceea ce oferă, însă încheierea salvează tot, până și trăirile ușor feminine ale personajului principal.

3. Cristi Vicol – Pedeapsa lui Manitou. Mult mai bine întocmită decât Iluzia magicianului. Mi-a plăcut de la început până la sfârșit.

4. Ambrose Bierce – Cursă neterminată. Un text, nu o povestire.

%d bloggers like this: