Archive

Posts Tagged ‘Alexandru Lamba’

Blogosfera SF&F: Alexandru Lamba – Arhitecții speranței

April 12, 2017 1 comment

Iata cum a incoltit in mintea mea ideea Agentiei. Adevarul despre esecul lamentabil al experimentelor mele il cunosteau, in afara de defunctul Morell, care-l luase cu el in mormant, doar cei cativa asistenti ai mei, primii Maestri Arhitecti, si cu mine insumi, Supremul Arhitect. Ideea calatoriei in timp a capatat o noua dimensiune, o noua menire. Omenirea dorea sa creada in ea cu atata ardoare, incat era dispusa sa nu observe erorile. Foarte bine, sa nu le observe. Am sa-i dau in schimbul naivitatii ei mai mult decat o descoperire stiintifica. Am sa-i dau un viitor.

Cartea poate fi cumpărată de aici.

Mai întâi trebuie să menționez că ea a apărut mai întâi online în urmă cu trei ani sub formă de foileton. Versiunea tipărită vine cu modificări pe alocuri – frazele sunt mai periate. În al doilea rând, este cel mai scurt roman pe care l-am citit pentru Blogosfera SF&F. Dar să nu credeți că numărul paginilor este singurul motiv pentru care parcurgerea lui este rapidă.

Mulți sunt pentru absența prologurilor în literatura prezentului din motive pe care nu le detaliez aici. Însă eu nu am nimic împotrivă, mai ales când conțin doza necesară de mister pentru a-ți stârni curiozitatea. Ce activități desfășoară cele trei personaje? Care este scopul lor? Cum au ajuns amnezici?
Misterul e dezvăluit treptat, metodic. De altfel, sunt încă sub impresia că Alexandru Lamba a dorit ca (aproape) fiecare paragraf să aibă cât mai puține abateri narative. Nu prea am întâlnit acea îndrăgostire de sine de care dau dovadă și destui autori români ce astfel ajung să exprime puține lucruri în multe cuvinte. Două excepții se găsesc în paginile 19 și 20 sub forma unor explicații inutile.

Nici așa-zisa poveste de iubire nu este lăsată să atingă cote siropoase. În general, trăirile și motivațiile personajelor sunt prezentate în limite credibile, deși obsesia lui Greg e înfățișată în prea multe rânduri. Că tot veni vorba, nu m-a convins scena cu gândurile (p45) – nu îmi pot imagina cum poți opri la timp un gând început.
De asemenea, conținutul broșurii (p120-121) nu are acel ton impersonal pe care m-aș fi așteptat să îl găsesc într-un astfel de context (“și, în fine, altele”).

Pe lângă folosirea lui refulare (p23) în loc de defulare, mai am un singur reproș: perioada de timp în care se desfășoară romanul mi se pare prea îndepărtată raportat la progresul tehnologic (partea cu țigările să zicem că o înțeleg).
Ce am găsit original a fost ideea îndrăzneață de a oferi succesiv trei scene de final – ar fi fost lăudabil ca acțiunea romanului să facă joncțiunea completă cu prologul la toate trei, nu doar la ultima. Mai ales că recitirea bucății de început scoate la iveală detalii pe care nu le puteai altminteri aprecia.

Întorsătura de situație de la sfârșit îți lasă un gust ușor amar. Nu pentru că te ia prin surprindere (fără a te simți păcălit – un mare plus), ci pentru că atunci realizezi că titlul cărții e perfect. Iar ultimele rânduri indică o continuare pe care sigur o voi citi atunci când va apărea.
“Ce poate face omenirea cu călătoria în timp mai mult decât să exploreze timpurile trecute și viitoare?” (Alexandru Lamba la FF7). Un răspuns cel puțin satisfăcător îl veți primi în urma lecturării romanului de față.

Mai multe opinii pe:

Catharsis Writing
FanSF
Jurnalul unei cititoare
Iulia Albotă
Nantan Lupan

Recenziile fac parte din proiectul Blogosfera SF&F. În fiecare a doua miercuri a lunii, un grup de bloggeri publică simultan părerile lor despre o carte din sfera SF&F semnată de un autor român.

Aștept propuneri pe această pagină.

Advertisements

Final Frontier 2016 – program evenimente

March 23, 2016 1 comment

Vom vedea câteva lansări de carte, printre care Căldura Ghețurilor de Nic Dobre şi Regatul Sufletelor Pierdute de Ana-Maria Negrilă despre care am vorbit aici, respectiv aici (că veni vorba, de ce nu Regatul sufletelor pierdute?).

Dacă primul roman apare la Smart Publishing, al doilea vine de la Crux Publishing care va lansa alte două titluri: Conan Barbarul: O vrăjitoare se va naște (carte ce marchează începutul integralei Robert E. Howard) şi Insula Diavolului (al doilea volum din seria Predestinare genetică) de Ciprian Mitoceanu.

Paladin va lansa James S.A CoreyTrezirea leviatanului (traducere de Mihai-Dan Pavelescu), Brandon SandersonElantris (traducere de Iulia Dromereschi) şi Pierce BrownFuria roșie (traducere de Iulia Pomagă).

Milennium Books vine cu Ioana VișanSecvență de zbor şi Lucian Dragoș BogdanPovestiri fantastice.

De la Tritonic avem Alexandru LambaSub steaua infraroșie.

Detalii complete pe această pagină.

Ce povestiri am mai citit #55

July 21, 2015 2 comments

Nautilus – Foileton (I)

Lucian Dragoș BogdanTimpul curge spre Mandalay (I, II, III şi IV). Ultima parte face toţi banii, le completează pe primele trei.

Alexandru LambaStele şi gheaţă (I, II, III, IV, V, VI, VII şi VIII). O poveste tristă, cu o atmosferă care m-a impresionat mult. Însă există timpi verbali greşiţi, fraze identice ca structură şi formulări mai mult sau mai puţin nefericite.

Wilhelm von PaulCronica experimentului de mâine (I, II, III, IV şi V). Recunosc, nu doar că mi-au plăcut, dar am găsit şi credibile teoriile vehiculate.

Ce povestiri am mai citit #33

January 29, 2015 2 comments

Helion SF nr. 47, noiembrie/decembrie 2014:

1. Florin Purlucă – Sabotaj. Mi-a plăcut. Acţiune, o întorsătură de situaţie neaşteptată (pentru mine) şi un final adecvat.

2. Adrian Sand – Hoţoaica. Multe concepte noi ce puteau fi introduse într-un mod mai accesibil, elegant. A trebuit să o citesc de 3 ori pentru a o înţelege pe deplin.

3. Paul Mihalache – Lara sau oraşul pe ape. Un pic încâlcită – nişte pararafe suplimentare şi ghilimele ar fi rezolvat problema.

4. Alexandru Lamba – Versorul Delta. Foarte bună, ideea e chiar originală.

5. Mara Torge – UcuAdaLectuCiti sau poveste din secolul vitezei. Putea fi (mult) mai subtilă.

6. Eduardo Vaquerizo – Locuieşte-mă şi timpul să mă îngheţe (traducere de Claudia Elena Stoian). Traducerea ar fi fost excelentă – mierea cuvintelor contrastează puternic cu cele narate de autor – dacă nu s-ar fi folosit perfectul simplu pe alocuri.

7. Ambrose Bierce – O viţă de vie pe casă (traducere de Lucian-Vasile Szabo). Previzibilă pentru cine a (mai) citit povestiri contemporane cu aceasta.

Scurte #303

January 19, 2015 2 comments

topul 50 pe 2014 la Nemira.

– noul redactor-şef al Gazetei SF este Alexandru Lamba care l-a înlocuit pe Alexandru Ioan Despina.

– un interviu cu Robert Silverberg în Galileo Online: “Cred că fantasy-ul, un gen vechi de cînd oamenii au început să-şi spună poveşti (şi care include genul SF), va trăi atît cît va exista nevoia de-a ne spune poveşti. Nu sînt însă la fel de optimist în privinţa viitorului literaturii, ca artă distinctă. Am impresia că ne îndepărtăm constant de tot ce ţine de inteligenţă, cultură şi literaturizare, cel puţin în Statele Unite. Pe de altă parte, sigur că oamenii se plîng de lucrul acesta încă din timpul faraonilor.” Cunoscutul şi apreciatul scriitor a împlinit recent 80 de ani.

a încetat din viaţă Valentin Nicolau, directorul editurii Nemira.

despre Smaug.

Ce povestiri am mai citit #27

October 16, 2014 Leave a comment

Gazeta SF nr. 43, octombrie 2014:

1. Gabriela-Beatrice Moisescu – Noapte de-nceput de toamnă. Din nou sunt plăcut surprins de anumite construcții stilistice, însă din nou lipsește acel ceva care să dea adâncime intrigii. Finalul e extrem de sec.

2. Vic Huniade – Evadare din întuneric. Încă un final destul de sec, sub restul textului pe care l-am citit într-un ritm alert și constant.

3. Alma-Ioana Gavril-Ursache – Breaking news. Că tot vorbeam de substrat, iată o încercare. Dar trebuie mult mai mult de atât pentru a ieși ceva cât de cât aproape de “remarcabil”.

4. Diana Elena Văcăriţa – Oul misterios . Decinu™. Fără cap și coadă.

5. Aurelia Chircu – În luna de miere. În sfârșit, ceva din nou digerabil. Ce înseamnă să ai o frază/propoziție de final care nu doar să se potrivească cu restul compoziției, dar să-i și dea un nou sens.

6. Nathaniel Hawthorne – Semnul din naștere (traducere de Alexandru Lamba). Văd că puține-s povestirile scrise în secolul XIX care să nu aibă acea naivitate a intrigii, trăsătură pe care în timpurile noastre trebuie să o aibă debutanții, nu scriitorii consacrați.

Am mai spus-o, diferența dintre un text (literar) și povestire ține de respectarea unei anumite structuri (care nu trebuie să fie totuși rigidă sau standardizată, dar trebuie să aiba un ritm, indiferent că e alert, lent sau compus din oscilații) și mai ales de formularea unui deznodământ care să sporească valoarea istorisirii (sa dea un nou sens firului narativ, să conțină o încărcătură morală, să pună un personaj sau mai multe într-o nouă lumină etc.).
Idei sunt multe, se găsesc pretutindeni și oricând – sa le transpui (meșteșugit) în povestiri arată sau confirmă talentul de scriitor. Am să revin cu un text (sâc!) mai detaliat.

Ce povestiri am mai citit #18

July 15, 2014 2 comments

Nautilus nr. 77, iunie 2014

1. Victor-Nicușor Dragomir – Captivi în Atemporalis – destul de alambicată pentru ceea ce oferă, iar în armată superiorii nu vorbesc aşa cu subordonaţii (şi invers).

2. Maria-Laura Antohe – Poftă nestăvilită – a mai apărut şi în Ficţiuni.ro (aprilie 2014).

3. Gabriela-Beatrice Moisescu – Aproape de perfecţiune – un text destul de violent care-şi găseşte încununarea în ultima frază.

4. Dan NinoiuDespre incredibila aventură a cuviosului Achim (1 şi 2) – descrierile sunt prea detaliate (raportat la intrigă), dar bogăţia vocabularului folosit e de admirat. Pe de altă parte, uneori virgulele lipsesc, alteori sunt în exces sau puse greşit. Iar construcţia unor fraze e prea complicată – rupe din ritm şi face textul neclar. Un exemplu: “Astfel că părintele Achim se pomeni înfrânat din însuflețirea duhovnicească ce-l stăpânea încă de la prima zi petrecută între zidurile remeției, și îndemnat să-și îndrepte întreaga hărnicie către lucrarea încredințată”.

Nautilus nr. 78, iulie 2014

5. Bogdan Mihăilescu – Lecţia de etologie – cred că ca era corect “psihologul”, nu “psihiatrul”.

6. Gabriela Beatrice Moisescu – Aparență – ca şi în Lacul lui Eric finalul e sec. Şi corect e “furtunuri”, nu “furtune”.

Gazeta SF nr. 40, iulie 2014

7. Gabriela-Beatrice Moisescu – Alex – la fel ca în “Aproape de perfecţiune”, textul e excesiv de violent, dar finalul e exact cel care trebuie.

8. Mark Twain – Noroc (traducerea lui Alexandru Lamba) – o variantă a zicalei “Prost să fii, noroc să ai”.

Ce povestiri am mai citit #17

June 24, 2014 Leave a comment

Helion SF nr. 42, mai/iunie 2014:

N-am înţeles de ce titlurile – şi autorii – se scriu cu majuscule.

1. Laura Ceica – Matala – are acel final ce te face să o reciteşti, ceea ce nu e puţin lucru. Dar modurile narative sunt zbărcite grav la un moment dat.

2. Adriana Muscă – Jurnalul unui om singur – nu e rea (şi nici originală) ideea, aşa că merita un sfârşit mai agresiv şi nu chiar atât de previzibil.

3. Ambrose Bierce – Trei şi cu unul e tot unu. – doar dacă ai citit puţine povestiri poţi fi surprins de ultimele rânduri.

Nautilus nr. 76, mai 2014:

Site-ul e praf – linkuri care nu merg, iar navigarea nu e intuitivă.

1. Gabriela-Beatrice Moisescu – Spre Lună – ar fi trebuit periată şi condensată puţin.

2. Bogdan Balostin – Libertatea lui Isamid – orice povestire fantasy care conţine scene de acţiune are din start un plus pentru mine. Începutul e bun, personajele sunt introduse “corect”, dar pe parcurs apar greşeli de ritm. Anumite scene sunt explicate greoi, iar dialogul Morisei-Isamid putea fi mai complex.

3. Ionuț Văcare – Nepăsare – mi-a plăcut atmosfera, iar propoziţiile scurte ajută mult la ritm.

4. Alexandru Lamba – Şcoala de băieţi – ireproşabilă, final superb.

Ce povestiri am mai citit #13

May 13, 2014 2 comments

Gazeta SF nr. 38, mai 2014:

1. Robert Nuţu – Păr – n-ai cum să nu rămăi impresionat de forţa pasajelor descriptive.

2. Gabriela-Beatrice Moisescu – Rătăcitor – problema nu e finalul previzibil, ci credibilitatea aşa-zisului început de idilă din lift. O persoană caracterizată astfel nu ar acţiona aşa într-o astfel de situaţie.

3. Washington Irving – Tom Walker şi diavolul (traducerea lui Alexandru Lamba) – ce se întâmpă dacă sensul unor expresii verbale încetează a mai fi figurativ.

Ficţiuni.ro nr. 7, aprilie 2014:

1. Ana-Veronica Mircea – Mărturisirea – ai grijă ce-ţi doreşti, căci…

2. Cristina Ghidoveanu – Timpul pietrelor – au obiectele amintiri?

3. Ursula K. Le Guin – Somnul lui Newton (traducerea lui Ştefan Ghidoveanu) – nu e chiar digerabilă (niciodată nu m-am împăcat prea bine cu scrierile autoarei).

4. Luigi Pirandello – Dumnezeul de odinioară (traducerea lui Nicu Gecse) – când Dumnezeu e personal.

Ce povestiri am mai citit #12

Gazeta SF nr. 33, decembrie 2013:

1. Lucian Dragos Bogdan – Moartea unei prinţese înaripate – destul de lungă, dar a meritat, scriitura m-a purtat până la capăt.

Gazeta SF nr. 36, martie 2014:

2. Edgar Allan Poe – Inima povestitoare (traducerea lui Alexandru Lamba) – acel stil clasic, cu bune şi rele.

Gazeta SF nr. 38, mai 2014:

1. Aurelia Chircu – Întunericul sinelui (I , II , III , IV , V , VI şi VII) – din sumarul (care, de altfel, e valabil pentru toate cele 7 părţi) ce se găseşte pe blogul autoarei: “Darkmound, care se poartă prea copilăreşte pentru situaţia lui”; e un personaj care nu m-a convins deloc, hazul de necaz e credibil până la o limită.

2. Alexandru Costache – Depărtarea – nu mă aşteptam la un asemenea final (care seamănă cu cel dintr-un film atât de celebru încât nu pot spune nici măcar numele actorului/personajului principal).

3. Septimiu M. Cristian – Iertare, Caroline! – uneori, diferenţa dintre ceea ce gândim/simţim şi ceea ce spunem este prea mare pentru a fi verosimilă.

Revista de suspans, nr. 17, februarie 2014:

1. Roslin – În zadar – nu e rea deloc (pentru un debut).

2. Bogdan Hrib – WXYZ – sunt sigur că e inspirată din fapte reale.

%d bloggers like this: